Sari la conținut

Îl punem în genunchi sau îl îmbrăţişăm? Fundamentul psihologico-ştiinţific-reli- gios din care derivă mitul Edenului iese în evidenţă în clipa când geneza actului creator e identificată în viaţa psihică: iar problema ce se pune este, aceea a exprimării ei. În spațiul românesc nu putem vorbi, din păcate, de o linie, un curent care s-ar impune în rețelele literare. Prin urmare, ce face ca avionul i omul s fie complicate, dac Mont Blanc-ul e simplu? Suntem echipai pentru a evalua procese care dureaz secunde, minute, ani sau chiar decenii. Specialitii n aripi nu neleg cu precizie matematic total nici mcar aripile: pot prevedea cum se vor comporta aripile n condiii de turbulen doar prin examinarea unui model ntr-un tunel aerodinamic sau ntr-o simulare pe calculator lucrurile pe care le face n fond un biolog pentru a nelege un animal.

M simt mai aproape de reverendul William Paley dect de un distins filosof modern, ateu declarat, cu care am discutat odat la cin aceast problem. Spuneam c nu mi nchipui cum ar fi putut cineva s fie ateu nainte decnd a fost publicatOrigineaspeciilor. Dar Hume? Cum a explicat Hume complexitatea organizat a lumii vii? N-a explicat-o, a spus filosoful. De ce ar avea nevoie de o explicaie special? Ver orb datând online tia c era nevoie de o explicaie special; Darwin la rndul lui tia i nclin s cred cn adncul sufletului i colegul meu filosof tia.

Oricum, acesta e lucrul pe care vreau s-l ver orb datând online aici. Ct despre David Hume, se spune c marele filosof scoian dispunea de Argumentul Proiectului cu un veac nainte de Darwin. Hume a criticat logica folosirii proiectrii aparente n natur ca dovadindubitabil privind existena lui Dumnezeu.

Nu a oferit nicio explicaie alternativ pentru proiectul aparent i a lsat problema n suspensie. Un ateu dinainte de Darwin ar fi putut spune, urmndu-l pe Hume: Nu am o explicaie pentru proiectul biologic complex.

Tot ce tiu e c Dumnezeu nu e o bun explicaie, de aceea trebuie s ateptm i s sperm ca cineva s gseasc una mai bun. Orict de logic ar suna, aceste cuvinte nu m mulumesc. Dei ateismul era justificabil logicnaintea lui Darwin, el a fost cel care a dat ateilor ansa de a se mplini intelectual. A vrea s cred c Hume ar fi fost de acord cu mine, ns unele din textele sale ne las s bnuim c a subestimat complexitatea i frumuseea proiectului biologic.

Tnrul naturalist Charles Darwin ar fi putut s -i arate cte ceva n privina asta, ns Hume era mort de 40 de ani atunci cnd Darwin s-a nscris la universitatea lui Hume din Edinburgh. Am folosit termenii complexitatei proiect aparent ca i cum nelesul lor ar fi evident.

Ce este prin urmare un lucru complex? Cum l putem recunoate? Primul atribut necesar al unui lucru complex care ne vine n minte e structura eterogen.

O budinc cu lapte sau un jeleu sunt simple n sensul c, dac le tiem n dou, cele dou pri vor avea aceeai alctuire intern: jeleul e omogen. O main e eterogen: spre deosebire de jeleu, aproape orice parte a mainii e diferit de celelalte. Dou jumti de main nu reprezint o main.

Prin urmare, un obiect complex, spre deosebire de unul simplu, e alctuit din mai multe pri, iar prile sunt de mai multe feluri. Eterogenitatea, sau caracterul compozit, poate fi o condiie necesar, dar nu e i suficient. Multe obiecte sunt alctuite din mai multe pri i au o structur intern eterogen, dar nu sunt complexe n sensul n care eu am folosit eu termenul.

Mont Blanc, de pild, e format din mai multe tipuri de roci amestecate astfel n ct, n orice loc am despica muntele, cele dou pri vor diferi ca structur intern. Mont Blanc are o eterogenitate structural care nu se regsete la jeleu, dar nu e complex n sensul n care termenul e folosit de biologi.

Sncercm o alt cale de a defini complexitatea i s apelm la noiunea matematic de probabilitate. S considerm urmtoarea definiie: un lucru complex este ceva ale crui pri constitutive sunt aranjate astfel nct e improbabil s fi aprut din purntmplare.

🔴ORBES - Espíritus que se manifiestan en forma de bolas de Luz

Pentru a mprumuta o analogie de la un eminent astronom, dac luai prile unui avion i le amestecai la ntmplare, probabilitatea de a asambla n felul acesta un Boeing care s funcioneze e extrem de mic.

Exist miliarde de posibiliti de punere laolalt a prilor unui avion, i doar una sau foarte puine va vor conduce spre un avion. Existnci mai multe posibiliti de punere laolalt a prilor unui om. Aceast tentativ de definire a complexitii e promitoare, ns mai e nevoie de ceva.

Exist miliarde de posibiliti de punere laolalt a prilor Mont Blanc -ului, i doar una din ele e Mont Blanc-ul. Prin urmare, ce face ca avionul i omul s fie complicate, dac Mont Blanc-ul e simplu?

Orice asamblare aleatoare de pri e unici, privindretrospectiv, e la fel de improbabil ca oricare alta. Resturile gsite ntr-un cimitir de avioane sunt unice. Nu exist dou resturi identice.

Dacncepei s aruncai fragmente de avion la grmad, ansele de a obine acelai aranjament de dou ori la rnd sunt la fel de mici ca ver orb datând online de a asambla n acest fel un avion.

De ce nu spunem oare c un morman de gunoi, Mont Blanc -ul sau luna sunt la fel de complexe ca un avion sau ca un cine, din moment ce n toate aceste cazuri aranjamentul atomilor e improbabil? Lactul bicicletei mele are 4 de combinaii diferite. Fiecare dintre ele e la fel de improbabiln sensul c, dacnvrti rotiele aleator, fiecare din tre cele 4 de poziii e la fel de improbabil s apar. Eu pot nvrti la ntmplare rotiele, pot observa apoi ce numr e afiat i pot exclama privind retrospectiv: Uimitor!

S -a petrecut un mic miracol! Aceast afirmaie e echivalent cu a considera un anumit aranjament al pietrelor ntr-un munte sau al bucilor de metal dintr -o grmad de deeuri drept un lucru complex, ns doar una din cele 4 de combinaii e cu adevrat interesant: combinaia e singura care deschide lactul.

Unicitatea lui nu are nimic de-a face cu privirea retrospectiv: ea e stabilit dinainte de productor.

Richard Dawkins - Ceasornicarul Orb

Dacnvrti rotiele la ntmplare i nimereti din prima ncercareatunci poi fura bicicleta, iar acest lucru i se va prea un mic miracol. Dac ai norocul s ghiceti repede combinaia unui seif dintr-o banc, i se va prea un mare miracol, fiindc probabilitatea de a o face e unu la multe milioane, iar tu vei fura o avere. A nimeri din ntmplare numrul norocos care deschide seiful bncii e echivalent, n analogia noastr, cu a asambla nite buci de metal la ntmplare i a obine astfel un Boeing Dintre milioanele de combinaii unice i la fel de improbabile ale lactului seifului, doar una l deschide.

La fel, dintre milioanele de aranjamente unice i improbabile de grmezi de fier, doar una sau foarte puine va vor zbura. Unicitatea aranjamentului care zboar sau care deschide seiful n-are nicio legtur cu privirea retrospectiv.

Ea e stabilit dinainte. Productorul lactului a hotrt combinaia i a comunicat-o directorului bncii. Capacitatea de a zbura e o proprietate a avionului pe care o cunoatem dinainte. Cnd vedem un avion n aer putem fi siguri c nu a fost asamblat prin adunarea la ntmplare a unor buci de metal, fiindctim cansele ca o aglomerare de metal s zboare sunt mult prea mici. Dac lum n considerare toate modurile n care pietrele din Mont Blanc pot fi adunate laolalt, e adevrat c doar unul din ele va constitui Mont Blanc -ul aa cum l cunoatem noi.

Oricare dintre variantele de aglomerare a rocilor poate fi considerat un munte i s -ar putea numi Mont Blanc. Nu ver orb datând online nimic special la acel Mont Blanc pe care l cunoatem, nimic precizat dinainte, nimic echivalent cu decolarea unui avion sau cu deschiderea seifului i cu banii care se scurg afar.

Ce e echivalent cu deschiderea seifului sau cu zborul avionului n cazul unui organism viu? Ei bine, uneori e vorba literalmente de acelai lucru.

Rndunica zboar. Ver orb datând online cum am mai vzut, nu e uor de asamblat o main zburtoare. Dac lum celulele unei rndunele i le punem laolalt aleator, ansa ca obiectul rezultat s zboare nu e de fapt diferit de zero. Nu toate organismele vii zboar, ns fac alte lucruri la fel de improbabile, lucruri care pot fi precizate dinainte.

Balenele nu zboar, nsnoat, i noat cu aceeai eficien cu care zboar rndunelele. Probabilitatea ca un conglomerat aleator de celule de balen snoate, spontan i cu aceeai eficieni vitez cu care noat o balen, e neglijabil.

Rndunelele zboar, dar ver orb datând online noat. Abia privind retrospectiv vom judeca succesul aglomerrii noastre ntmpltoare de celule ca nottor sau ca zburtor.

S presupunem c am convenit s judecm succesul acestuia n calitate de X i c lsm n suspensie definiia lui X pn cnd adunm toate celulele laolalt. Adunarea aleatoare a celulelor se poate dovedi un bun sptor precum crtia sau un crtor tip 62 precum maimua. Poate fi foarte bunla surfing, la adunatul crpelor sau la mersul n cerc pn la epuizare. Sau nu? Dac lista mea arputeantr-adevr continua la nesfrit, ipoteticul meu f ilosof ar avea dreptate.

Dac, orict de aleator am aduna o cantitate de material, conglomeratul rezultant ar putea fi numit, privind retrospectiv, bun la ceva, atunci s-ar putea spune pe drept cuvnt c am triat n privina rndunicii i a balenei. Cerina minim pentru a considera un obiect drept animal sau plant e ca acesta s reueasc ver orb datând online ducunfelsaualtul de via mai precis, ca el sau mcar un semen de-al lui s triasc suficient pentru a se reproduce.

E adevrat c exist multe feluri de a-i duce viaa zburnd, notnd, alergnd printre copaci etc. Putei s adunai celule la ntmplare timp de un miliard de ani i s nu obinei nici mcar o dat un conglomerat care s zboare, snoate, s sape, s alerge sau s facorice, chiar i prost, care s poate fi ct de vag interpretat drept aciune menit s asigure supravieuirea.

Acesta a fost un raionament lung, iar acum e momentul s ne amintim cum am ajuns la el. Cutam un mod precis de a exprima ce nseamn complicat. Am ncercat s gsim ce au n comun oamenii cu rmele, avioanele i ceasurile, dar nu au n comun cu jeleul, cu Mont Blanc-ul sau cu luna.

Rspunsul la care am ajuns este c lucrurile complicate au o anume nsuire, ce poate fi precizat de la bun nceput i pe care e foarte puin probabil s -o fi dobndit doar din ntmplare.

ver orb datând online

Evitarea morii presupune o activitate din partea ver orb datând online. Lsat n voia lui iar asta se ntmpl dup moartecorpul are tendina de a reveni la o stare de echilibru cu mediul nconjurtor.

Dac msurai parametri cum sunt temperatura, aciditatea, coninutul de ap sau potenialul electric ntr -un organism viu, de regul vei observa c sunt foarte diferii de parametrii din mediu. Corpul nostru, de exemplu, este de obicei mai cald dect mediul nconjurtor, iar n zonele cu clim rece trebuie s munceasc mult pentru a menine diferena de temperatur. Cnd murim, acest proces se oprete, diferenele de temperaturncep s dispari ajungem n cele din urm la temperatura mediului ambiant.

Nu to ate animalele depun att de mult efort pentru a evita ajungerea la echilibru cu temperatura mediului ambiant, ns toate animalele depun unoarecare efort.

De pild, n inuturile aride, animalele i plantele ncearc s-i menin coninutul de lichid al celulelor, luptnd mpotriva tendinei naturale a apei de a iei din ele spre lumea uscat din exterior.

Dac eueaz, mor. Asta se ntmpl cnd mor.

ver orb datând online

Cu excepia mainilor artificiale, pe care am convenit s le considerm lucruri vii, lucrurile nevii nu acioneazn acest sens. Ele accept forele care ncearc s le aducn echilibru cu mediul nconjurtor. Mont Blanc, de exemplu, exist de mult timp i va continua s existe o bun perioad de acum ncolo, ns nu face nimic pentru a-i menine existena.

Cnd pietrele sunt aezate sub influena gravitaiei, ele nu trebuie dect s stea acolo. Nu se face niciun efort pentru a rmne aa. Mont Blanc existi va continua s existe pn cnd se va eroda sau va fi dobort de un cutremur. Nu face nimic pentru a rezista la uzur sau pentru a se ridica dac e drmat, aa cum fac organismele vii. El se supune doar legilor obinuite ale fizicii.

Putem nega faptul c lucrurile vii se supun legilor fizicii? Cu siguran nu. Nu avem niciun motiv s credem c legile fizicii ar fi violate n materia vie. Nu e nimic supranatural, nu exist nicio for vital care s rivalizeze cu forele fundamentale ver orb datând online fizicii. Dacncercm s folosim legile fizicii ntr -un mod naiv pentru a nelege comportamentul unui ntreg corp viu, vom viteză dating funky buddha c nu ajungem prea departe.

Corpul e un lucru complex, cu multe pri c onstituente, iar pentru a-i nelege comportamental trebuie s aplicm legile fizicii la prile lui, nu la ntreg. Comportamentul corpului ca ntreg va rezulta ca o consecin a interaciunilor dintre pri. Fiica unui rege al acestei cetăți, Rea Silviava da naștere celor doi gemeni, Romulus și Remusfondatorii Romei. Cele 12 cărți ale epopeei sunt grupate ver orb datând online două părți: Primele șase cărți înfățișează evenimentele care au avut loc în al șaptelea an de rătăciri pe mare.

După ce flota lui Enea este aruncată de furtună pe țărmurile Africiiregina CartagineiDidonaîi găzduiește pe troieni. Didona se îndrăgostește de Enea, acesta însă - în urma îndemnului lui Jupiter - o părăsește pentru a-și îndeplini menirea întemeierii unui stat înfloritor în Italia.

Dezamăgită, Didona se sinucide, înjunghiindu-se cu sabia lui Enea. În ultimele șase cărți se povestește debarcarea lui Enea în Italia, la gurile Tibrului.

Aici se căsătorește cu Lavinia, fiica regelui din Latium, Latinus. Turnusconducătorul rutulilor și logodnicul Laviniei, pregătește războiul contra lui Enea. Din această luptă, eroul troian - ver orb datând online ajutorul lui Jupiter la insistențele lui Venus - iese victorios, apropiindu-se de îndeplinirea misiunii sale istorice.

Virgiliu a murit înainte de a-și desăvârși opera. Augustus a dat ordin legatarilor testamentari ai poetului, Varius și Tucca, să nu distrugă manuscrisul - cum dorise Virgiliu - ci să-l publice ca atare, cu un minimum de prelucrări. Chiar neadusă la perfecțiune, Eneida a fost recunoscută de la început drept una din capodoperele literaturii, alături de epopeile homericeIliada și Odiseeacare i-au servit ca model, influențând generațiile ulterioare de scriitori, până în perioada umanismului.

Traduceri în limba română[ modificare modificare sursă ] Publius Vergilius Maro, traducere G. Însă de la începuturile ei poezia europeană îşi are originile în imnurile cul- tice şi odele pindarice. După explozia ro- mantică orice regulă clasicist-abstractă este abolită în numele apropierii de natură, ca fenomen edenic, pentru recâştigarea nai- vităţii originare a poetului;însă nu peste mult timp, parnasianismul va preconiza ca sursă de inspiraţie nu realul, ci artificialul creat de poet, poezia însăşi.

Paul Valery, în acest context aşează imaginea mentală a lui uomo universale sub semnul poesis-ului, avertizându-ne acela care n-a privit în albul hârtiei lui o imagine tulburată de posibil, şi de mitchell speranță dating dove cameron după toate semnele ce nu vor fi alese, nici n-a văzut în limpedele aer a Mitul Edenului în universul poetic al secolului XX Al.

Unii poeţi europeni văd edenul în imaginea tulburată de posibil, aşa cum după Valery, logica imaginativă spe- cifică ochiului de creaţie poetică reprezintă o singură însuşire a lucrurilor şi le evocă pe taote celelalte. Edenul în poezie era văzut de A.

Ba- consky ca realitate suprapusă, iar G. Vico scrie că toate naţiunile erau naţiuni de poeţi căci poezia nu este decât imitaţie. Numai contradicţia acceptată şi evidentă dintre fru- mosul natural şi frumosul artistic realizat cu totul independent şi sincronizat adeseori cu urâtul natural, ne duce cu gândul la eden. Platon spune că poeţii crează fantome, şi nu realităţi, fapt ce ne duce cu gândul la edenul visat, iar Heidegger spunea: Poezia îşi creează operele în cadrul limbajului şi le creează din materia limbajului, tocmai această materie construieşte edenul poetic.

In secolul XX, la noi, au văzut lumina tiparului multe lucrări ce au abordat diferite aspecte ver orb datând online probleme ale poeziei europene însă foarte puţine dintre acestea au analizat, doar în trecere, tema edenului în poezia europeană.

Eliot spunea, chiar dacă unele din ele vădesc o contigentă baudelairiană, că Poezia nu este frâu liber lăsat emoţiei, ci e un mod de a evada sub imperiul ei. Şi această evadare, cum spunea, sub imperiul poeziei este indubitabil zona inefabilului eden. Mort la numai 27 de ani Georg Trakl a stârnit interesul după al doilea război mon- dial. Poezia acestuia se intersectează cu cea a lui Robert Musil, concetăţean austriac, pentru care edenul este o stare de spirit. Tonalitatea poeziei lui Trakl o aminteşte pe aceea a lui Holderlin, la care edenul se află în diafanele anale ale vântului.

ver orb datând online

Occi- dent. Hamilton ontario dating antiteză cu acest poet Constantinos Kavafis venind de pe un meridian exotic, la confluenţa Levantului cu anticile civilizaţiei, pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie. In versul lui simţi gustul esenţelor tari, a formelor imateriale rămase străvezii în văzduh, aşa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.

Religia şi experienţa trăită devine la el o raţiune a vieţii. Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului, altfel decât în mitul Homeric. Ţinta călătoriei rămâne un reper simbolic, iar ede- ver orb datând online ca răsplată fiind în ultima instanţă însăşi călătoria. Genialitatea, spunea Eugenio Montale, constă în a fi înţeles că elinul de atunci core- spunde cu homo europaeus de astăzi, şi în a fi reuşit să ne scufunde în acea lume ca şi când ar fi fost a noastră.

Aceasta e într- adevăr marea metaforă edenul a lui Kavafis. Spre deosebire de poetul grec, Ruben Dario devenit un fenomen general în Spania în prima perioadă a secolului XX, căruia Unamuno îi cere poetului să găsească sufletul dincolo de carne, pentru care au- torul Solitudinilor se declară simpatizant al Meditiaciones rurales, unde regăseşte ede- nul.

La poeţii europeni, inclusiv cei din spaţiul carpato-danubiano-pontic, de- scoperim dimensiunea raţională al sublimu- lui, cum spunea Kant, dar şi jocul de fugă către teritorii sublime.

Tra- montana. Ver orb datând online te apropia de mare presupune a păstra neatins edenul ca întreg tezaur sufletesc. Planeta visată este edenul iar, pe când înebunită de lumină este metafora care coboară peste noi extazele solare ale poetului Jorge Guillen, din aceeaşi generaţie cu Montale.

In timp ce la Montale edenul este lumina, luată ca înţelepciune, la T. Eliot edenul este o glosare pe marginea ideii de timp. Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă, aşa cum subliniază Clonde Viger. În estetica, poeţilor amintiţi până aici, şi în etica lor, totul se clădeşte pe fundamentele labile ale unor valori spiri- tuale pe care le indentificăm ca spaţiu edenic.

Conceptele despre acesta sunt spec- taculare sublimizări ale lui cogito, ce trec prin procese evolutive, de rafinare, nuanţare şi diversificare impuse de realitatea a cărei esenţă o exprimă. Poezia edenului dezvoltă o responsabili- tate asumată din partea autorilor ei, ci implică o angajare a speranţei deşarte, ca privire spre real, asemănătoare aruncată de Moise spre Pământul Făgăduinţei.

Obser- vaţie făcută de Kafka. Această luptă cu propriul său trecut va domina existenţa şi poezia lui din perioada următorilor ani pe care-i mai trăieşte, dupăcând a scris versurile ci- tate. Este tot mai bolnav sufleteşte şi tru- peşte. Pentru el edenul nu mai există, dar îl reconstruieşte, aşa cum îl înţelege, în poezia Moscova cârciumărească, o capodoperă a poeziei europene.

Poezia eseniană refuză happy-end-ul.

Încărcat de

Puterea ei magică rezistă în sinceritate, fiind poezie de confesiune dureroasă, tocmai de aceea ede- nul nu prea îşi găseşte locul şi datorită lipsei visului frumos.

Există un conflict funda- mental între structura visătorului cu naivităţi de himeră paradisiacă aici edenul este tot mai îndepărtat şi viaţa dură a tim- pului său de răscruce istorică.

Eugenio Montale în poeziile sale, cum subliniază Angelo Jacomuzzi, rareori are o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul, pentru a regăsi vestigiile edenu- lui, ca reminiscenţă a unei divinităţi ce a rupt vălul şi a tangenţiat cu lumina oame- nilor.

Quasi una fantasio.

„Sînt vechi, domnule!" (I.L. Caragiale)

În Elegia de Pico Farnease limbajul este alau- atul care dospeşte preistoria unei herme- neutici, frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lu- crurilor.

In seria fantomelor salvatoare din În prag In limineanalizate de Gianfranco Cotini, semnalăm prezenţa iubitei angelice. La bufera. Evocarea acestui trecut moment, pentru poet, secunda supremă este edenică, la fel şi invocarea divinităţii nu sunt altceva decât semnificaţiile unei transsubstanţiere a presentimentului apariţiei iubitei, moment ce-l consideră poetul, edenic. Există o serie de lucruri montaliene care circumscriu tem- aticii profetice, acel difuz presentiment ob- scur care ne conduce spre edenul imaginarului poetic.

Spre deosebire de Montale, la Fernando Pessoa edenul se află între abis şi oglindă. Este acelaş peisaj care, în realitate poetul şi-l creiază prin limbajul poeziei dat de expresia recognoscibilă.

In lirica elenă I. Panayotpolos edenul se reflectă în dragostea de pământ, de pădurile şi clipocitul apelor. Em mărturi- seşte undeva: Am iubit acest pământ din prima mea tinereţe. Am umblat pe cărările lui, am ascultat freamătul freamătul pădu- rilor, clipocitul apelor, am desluşit mesajul oceanelor …. Asfinţit-a luna. Există un fel de bucurie sălba- tică…. In umbra munţilor.

Fundamentul psihologico-ştiinţific-reli- gios din care derivă mitul Edenului iese în evidenţă în clipa când argus c3 dating actului creator e identificată în viaţa psihică: iar problema ce se pune este, aceea a exprimării ei.

O stare interioară de bucurie, de beatitudine, localizată în timp, dar mai ales în spaţiul care produce acea stare, determină cel mai adesea starea edenică sau, pur şi simplu, ede- nul ca expresie a poeticului.

Trăind intens, poetul plonjează în sine, îşi creează imaginea unui mit şi astfel triumfă asupra naturii sale. Analizând con- ceptul kierkegaardian de angoasă, regăsesc un mod de reafirmare a eului artistic ca loc al construcţiei mitului edenic, al cărui sens duce la perfecţionarea lăuntrică. Forma sub care acesta este conceput devine expresia echilibrului regăsit. Edenul e reprezentat de psihologie sau, mai exact, de psihopatologie, în prelungirea imaginii sau viziunii poetu- lui.

Edenul este construit în poezia europeană a secolului XX printr-un de- zechilibru, asimilabil sau, în orice caz, situa- bil în proximitatea stării patologice ce declanşează procesul creator a cărui îm- plinire în operă revine la o restabilire a unui nou echilibru prin, însăşi, construcţia aces- tui mit.

Edenul este de aici încolo rezultatul unui efort voit şi coerent, în recrearea na- turii primitive şi tinzând să organizeze într- un cosmos edenic beatitudinea interioară pe care ver orb datând online trasmite şi cititorilor. Ei, în poezia lor, vedeau acest luminos viitor ca un eden al omenirii. Edenul de această factură era ca iluzia optică din deşert numită fata morgana. Puţine poezii inspirate de propaganda comunistă mai rezistă astăzi.

Astfel, edenul în poezie apare ca un ana- log al sufletului, ca o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune inte- rioară. Cum specifică Croce: ea e posibilă atâta vreme cât procesul creaţiei care re- creionează edenul e descries ca fenomen lăuntric. Edenul devenind transsubiectiv, el se desprinde de poet pentru a-şi trăi imag- inea în imaginarul cititorului. Hârleţ, târnăcop, lopată — cuvinte speciale pe care le înveţi o dată pentru tot- deauna, care, odată învăţate, stau mereu într-un colţ al vieţii tale, aşteptând clipa când vei avea ne- voie de ele, când vei fi nevoit să o iei de la început cu dezgustul şi dezamăgirea.

Ca un făcut, abia de-mi creez un cadru potrivit de supravieţuire că se şi impune pă- răsirea lui, plec mereu imediat ce am termi- nat de construit multdoritul univers.

Scot cuvintele acelea practice din ungher şi ver orb datând online să lucrez la noul edificiu dar pentru a-i asi- gura durabilitatea, îngrop la temelie câte un an, doi sau mai mulţi, cu speranţa secretă că aşa voi termina mai repede cu lumea, cu sporovăiala, percepţiile şi obrăzniciile ei. Nu-i chip: de fiecare dată lipseşte ceva, sunt chemat să muncesc în altă parte, sunt un meseriaş de excepţie, peste tot e nevoie de mine, construcţiile mele nu cad niciodată, la nici un cutremur. Luaţi-vă ţara înapoi, nenorociţilor!

Fac ceva pe or- goliile şi vicleniile voastre, pe sistemele voas- tre care nu vor înceta niciodată să găsească ceva de pus la zid! Nu dau doi bani pe afa- cerea asta, aşa că luaţi-vă conglomeratul de legi şi hotărâri şi bateţi la alte uşi, mai naive.

ver orb datând online

N-am nevoie de toleranţa voastră, de argu- mentele, autoritatea şi controalele voastre, îmi venea să le arunc în faţă. Lângă poliţai, primar şi reprezentantul guvernului s-a iţit sutana unui popă adus special pentru a sfinţi momentul care, des- părţit de proverbialul sobor avea, între vră- biuţele oficiale, aerul unui corb gras şi plictisit. Nu-i chip să te pui de acord cu ast- fel de grupări neo-naziste, musai trebuie să intri în hora lor. Să-i mituieşti. Să iei mitul de coadă, să le crăpi capetele pătrate de atâta înţelepciune, apoi să aştepţi liniştit o altă grupare şi mai neo-nazistă care ver orb datând online te în- veţe cu lux de amănunte ce înseamnă să fii cetăţean român.

Să nu poţi scăpa de porecla asta până la moarte, s-o porţi cum şi-a pur- tat Isus crucea. Îţi tăiem gazul şi curentul electric! Te amen- dăm că n-ai bilet de tramvai! Te amendăm că n-ai viză de flotant!

Te dăm afară că nu ţi-ai plătit chiria! Chemăm sectoriştii că nu vrei să plantezi flori în faţa blocului! Te băgăm la puşcărie că nu dai impozit statu- lui! Hotărât, distribuție de viteză de întâlnire nu-i România mea, Româ- nia cu ochii încercănaţi şi trupul metodic atins de paşii celor ce n-au nici pâinea zil- nică şi al căror număr creşte continuu.

Asta-i patria mea şi în numele ei voi da o masă festivă. Un banchet la care să participe cu toţii ca la o ultimă Cină de Taină. Aşa să fie prins Iuda, aşa să dispară de pe hartă România lor portabilă, transpor- tată de ici-colo în genţi diplomat cu cifru. Se ia apa mâine, între doişpe şi cinşpe! Poate se ia mai repede! Poate se dă mai târziu! Trezit din somnul istoriei europene, car- tierul se agită; de prin blocuri ies mustăcioşi şi gospodine înfuriate, se urcă în maşini, se duc la market şi revin cu bidoane, a 5 l fiecare, cu apă plată.

Plus tot felul de pungi, punguliţe ver orb datând online cutii. Dacă tot s-au dus la mar- ket, nu? Peste cam o jumătate de oră mirosurile de carne prăjită se împletesc într-o serafică beatitudine cu cele emanate de micii şi gă- tarele ce se fac în faţa garajelor. Sărbătoare naţională! Curge apaaaaaa! Până la urmă se face miezul nopţii; pe la două, gospodarii ce şi-au dat bolţuri dar au mai dărâmat şi câte-un zid interior de la vreo cămară, încarcă molozul şi mizeriile gă- site prin debarale în maşinile unor prieteni ce mai fac un ciubuc nocturn folosind com- bustibilul firmelor la care lucrează.

Nu le reuşeşte din prima, aşa că zgomotul se re- petă şi la orele patru. Pe la cinci trece stolul de ciori.

ver orb datând online

Urmează vrăbiile şi porumbeii şi-abia apoi scriitorul. Personaj principal, chiar pozitiv, am zice. Cum ar fi de pildă Kosovo, Hussein, Transilvania, Basarabia. Hai, zi, câţi ţi- am dat? Vrei să- ţi scot dinţii?

Vrei să pleci de-aici fără dinţi? La o vreme, ea îşi scoate rochia şi i-o aruncă. Iese din bloc un alt tip şi-i cheamă înăuntru. Luceafărul sclipeşte şi el, ce să facă? O bufniţă se aşează pe o sârmă în faţa geamu- lui meu. Pe scările metroului: ridicol, respingător, trufaş, tinerel, cu trei telefoane mobile care sunau concomitent costă mult în ţara pos- tceauşistă.

Imaginea de coşmar a unui per- sonaj dintr-un clip publicitar, sufocat de firele telefoanelor a devenit, după secole de telepatie, un mod de viaţă ce nu poate fi tre- cut cu vederea. Există nopţi în ver orb datând online femei de peste 40 de ani, grase, ies din compartimente. Ele se în- dreaptă, invariabil, spre toaletă. Se aliniază cuminţi, rabdă una după alta, se suportă. Un ideal climat al toleranţei, deşi unele sunt ţigănci, altele unguroaice, unele pur şi sim- plu de la ţară.

Apar vânzătorii ambulanţi de napolitane, sucuri, bere, seminţe. Femeile se bagă una-n alta, se caută prin buzunare in- observabile, scot ver orb datând online.

Cele cu probleme deosebite se duc între tampoane, sub privi- rile compătimitoare şi aprobative ale cozii. N-a ştiut Aristofan ce vor ele, cu demo- craţia lor cu tot. Sunt deranjat de zgomotele pe care acestea le produc, de neglijenţa lor firească.