Valentin Mureșan: Managementul etic asigură condiții optime de muncă pentru angajați

0
606
Foto: Adevărul

Lipsa reglementărilor legislative face ca implementarea managementului etic în instituțiile publice să fie una formală. Directorul onorific al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, filosoful Valentin Mureșan, a afirmă că pentru prevenirea comportamentelor abuzive în organizații nu este suficientă adoptarea unui cod etic, ci este nevoie de o întreagă „infrastructură etică.”    

Globalizarea: Acum aproximativ 10 ani afirmaţi  că sintagma „management etic”, în limba română, nici măcar pe internet nu exista. Au aflat oamenii ce este managementul etic, este o necesitate sau o formalitate?

V.M.: Mai mult o formalitate, deocamdată. Internetul nu s-a schimbat prea mult. Eu am publicat o carte pe această temă,  „Managementul eticii în organizaţii”, altă carte împreună cu o doctorandă (Mihaela Constantinescu, Valentin Mureşan, Instituţionalizarea eticii. Mecanisme şi instrumente ,, Editura Universităţii din Bucureşti, 2014.), avem un curs masteral pe această temă şi câţiva doctoranzi şi doctori. S-au dat legi sau ordine ministeriale pentru crearea de  coduri etice şi  Comisii etice înţelese ca mijloace de stins  litigiile (ceea ce e o greşeală). Unele au anvergură naţională (administraţie publică), altele una profesională şi altele o amploare instituţională. Din păcate, formalismul nostru tradiţional şi o concepţie greşită asupra sistemului l-a făcut nefuncţional. Aşa că suntem în faza: „hai să ne facem că facem”. Profesionalizarea domeniului e încă departe. În prezent, meseriile legate de etică nu există oficial.

Globalizarea: Așa cum spuneți în instituţiile publice au fost implementate fel de fel de coduri etice. Puteţi să ne spuneţi ce se întâmplă cu atitudinea, conduita etică a celor care lucrează în companii, în instituţii publice, în partide politice, etc.?

V.M.: Nu e suficient să adopţi un cod etic şi acela scris aproximativ. Trebuie să avem un sistem funcţional, care să dea viaţă codului. Într-o organizaţie cu câteva sute de angajaţi, până la câteva zeci de mii, trebuie să avem un Director cu etica şi conformitatea  – un Birou de etică, secretar, buget etc.- acesta e managerul general al sistemului, Comisia de etică care să fie formată din oameni cu experienţă în etica instituţională care să se ocupe de  crearea şi dezvoltarea continuă a codului etic, o Comisie de litigii, un  Birou de audit etic intern,  o help line, care să asigure feedbackul, mijloace de impunere a codului, el nefiind facultativ  etc.

Pentru instituţiile foarte mici se poate crea un consorţiu etic, iar în organizaţiile care fac şi cercetare trebuie să existe un sistem pentru etica cercetării care se ocupă de  evaluarea proiectelor de cercetare.

Globalizarea: În cultura noastră mulţi cetăţeni cred în şpagă şi se raportează la ea ca la un mod de viaţă, fie că merg la medic, la funcţionar sau la paznicul din parcare. Cum credeţi că noi vom abandona credinţa că numai aşa avem succes şi vor adopta un alt mod de viaţă guvernat de alte practici – de o conduită morală – care nu ne oferă o certitudine că vom avea succes?

V.M.: Mai  vorbim peste un secol. O „infrastructură etică”, adică un sistem format din elementele enumerate mai sus, are tocmai rolul de a preveni asemenea comportamente imorale şi consecinţele lor, de la cele financiare la cele reputaţionale. Într-o instituţie comportamentele imorale sunt mai uşor de abordat; în societate e mai greu de făcut ceva când nici nu am început procesul la nivel instituțional. Nu ştiu ce mijloace am putea pune în funcţiune pentru ca‚ în anumite regiuni, violul să nu mai fie perceput ca un sport bărbătesc ori furatul ca o virtute. Ştiţi vreun program comandat şi finanţat de stat pe aceste teme? Nu ştiţi. Nici eu.

Globalizarea: Puteţi să-mi daţi exemplu de probleme etice în cadrul unor instituţii, care se cer a fi soluţionate prin intermediul acestui mecanism, numit management etic?

V.M: În universităţi: comportamentul  abuziv, jignitor al unor profesori; darea şi luarea de mită la examene; hărţuire sexuală;, plagiatul; cadourile. În firme: conflictul de interese,  nepotismul, utilizarea resurselor firmei în scop privat, furtul de idei etc.

Globalizarea: De ce ar accepta un manager al unei instituţii publice sau private implementarea managementului etic în instituţia pe care o conduce? Care ar fi beneficiile concrete “în bani gheaţă”?

V.M.: Beneficiile concrete nu sunt numai în bani gheaţă. Acestea sunt „tunurile” date de manageri amatori sau de escroci. Un câştig e să nu-ţi pătezi reputaţia. Ştiu o universitate care a decăzut total după câteva lovituri date imaginii ei. Nu-i aşa? Profit nefinanciar  e şi să te simţi bine la locul de muncă. Asta sporeşte productivitatea,. Ştiu o firmă care nu a mai exportat în ţări aflate sub embargo, pierzând bani   gheaţă. Justificarea: Prefer să respect valorile lumii libere, democratice,  căci de ele depinde existenţa mea, deci profitul meu.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ