INTERVIU: Valentin Mureșan și Vasile Astărăstoae deplâng starea eticii astăzi și ne atenționează că riscăm să DISPĂREM ca specie, dacă vom continua să ignorăm MORALA

0
1126

Într-o intervenţie pe Facebook, profesorul de bioetică, Vasile Astărăstoae, a nuanțat temerile fizicianului român, Gheorghe Adam, de la cadrul Institutul rus de Cercetare Nucleară din Dubna, care a spus că „am mari temeri că inteligenţa artificială care va fi creată va mai considera că oamenii, ca atare, mai sunt buni la ceva” și că în „dezvoltarea ştiinţei, preceptele morale, aşa cum le-am învăţat în copilărie şi de care încă ne mai ţinem, nu contează peste tot în lume.”

Într-o intervenție similară, filosoful român, Valentin Mureșan, se arată dezamăgit de faptul că ETICA este CENUȘĂREASĂ în ziua de astăzi, că este invocată doar cu prilejuri festive şi se întreabă dacă există limite de principiu ca robotul să ajungă o persoană morală.

  • Criza actuală de sens este cauzată de abandonarea studiului filosofiei în școli și universități ceea ce a condus la formarea de „roboței”care gândesc după algoritm;
  • În instituții managementul etic este o formalitate;
  • Dacă vom ignora etica în domeniul cercetării științifice ne vom sinucide ca specie;
  • Etica este o Cenușăreasă în lumea de azi.

Globalizarea: Dle profesor Vasile Astărăstoae cum comentați afirmațiile făcute de cercetătorul român Gheorghe Adam?

Vasile Astărăstoae mic

Vasile Astărăstoae:  Sunt de acord. Am și scris un editorial pe această tema în Revista Romănă de Bioetică. Referitor la genetica nu la inteligența artificială, dar lucrurile sunt similare. Nu tot ce este posibil din punct de vedere științific este acceptabil din punct de vedere moral. Dacă continuăm fără un control moral ne vom sinucide ca specie. E bine, e rău ?

Globalizarea: Dle profesor credeți că „gardienii” ştiinţei, eticienii, epistemologii și filosofii în general reuşesc să fie implicaţi, conectaţi la programele de cercetare ştiințifică pentru a-şi aduce contribuţia la felul în care se realizează progresul în domeniul tehnologiilor de vârf, a ingineriei genetice, etc.?

Vasile Astărăstoae mic

Vasile Astărăstoae:  Nu sau mai corect foarte rar. Sunt implicați doar la proiecte guvernamentale foarte mari cum a fost de exemplu Proiectul Genomului Uman, care a avut o asistență și analiză etică impresionantă. În rest cercetările fie sunt secrete, fie sunt în mediul privat etc. și analiza etică este  inexistentă. Dincolo de formalismul numit aviz etic, dat de o comisie etica formată din birocrați care nu au expertiza în domeniu.

Globalizarea: Cărui lucru credeți că se datorează / cauzează această ignorare a specialiștilor în domeniul eticii? Considerați oportună, imperativă implicarea lor sau știința trebuie lăsată liberă să-și urmeze idealurile – pentru ca altfel ar fi compromise programe importante, precum colonizarea spațiului cosmic, tratarea unor maladii, obținerea unor oameni rezistenți care să poată trăi în ecosisteme nespecifice vieții umane etc.?

Vasile Astărăstoae mic

Vasile Astărăstoae:  Știința nu are idealuri, oameni au idealuri, dar și orgolii. Ignorarea specialiștilor în etica ține pe de o parte de refuzul (uneori mascat) al lor de a se implica (e mai comod să stai în bibliotecă și să scrii), iar de cealaltă parte cercetătorii, mediul de afaceri, politicienii care fetișizează știința și concep etica aplicată (bioetica) ca un moft, care împiedică dezvoltarea, evoluția etc.

Globalizarea: Considerați ca eticienii frânează progresul științific sau îl jalonează și fundamentează, conferindu-i trăinicie și asigurându-i științei continuitatea – prin prevenirea derapajelor?

Vasile Astărăstoae mic

Vasile Astărăstoae:   Bineînțeles că eu care am reușit să introduc Bioetica în întreg învățământul medical (inclusiv la rezidenți) am o opinie bine formată. Problema este ce consideră ceilalți.

Globalizarea: Cum putem face să-i convingem pe ceilalți ( companii farmaceutice, agenții guvernamentale, militare, decidenți politici etc.) că etica are rolul de a pune pe temeiuri legitime progresul științific și nu urmărește să-l frâneze, ci să-l falsifice (cum ar spune Popper) sa-i găsească hibele, neajunsurile și să semnaleze pericolele?

Vasile Astărăstoae micVasile Astărăstoae:  Sunt de acord că criza actuală de sens este determinată de abandonarea studiului filosofiei în școli și universități ceea ce a condus la formarea de „roboței”care gândesc după algoritm. Deși am observat că există „o sete”, o dorință a tinerilor pentru acest domeniu. La mine, la bioetică, 4 seminarii se desfășurau în felul următor: le puneam doua filme (Gattaca și Omul bicentenar) după care îi rugam să comenteze. Nici nu vă închipuiți ce dezbateri se iscau. Am făcut același experiment pe Facebook: am postat cele 2 filme. Au avut ca distribuire și comentarii același succes. Și m-a impresionat replica reținută de un student din Gattaca: „Nu înțeleg de ce părinții noștri au avut mai multa încredere în Dumnezeu decât în geneticieni”. Putem să-i convingem pe decidenți și companii etc. numai dacă convingem restul societății. Dacă opinia publică este atrasă de acest demers atunci lucrurile devin mult mai ușoare. Este cel mai eficient mecanism dar nu este și cel mai ușor.

Valentin Mureșan

La rândul său, filosoful Valentin Mureșan a explicat că: 1.Pentru mine întrebarea e dacă robotul poate deveni o persoană (morală). Autonomia e caracteristica persoanei morale. Va putea fi robotul independent de creatorul lui uman? Să poată fi creat de un alt robot sau de el însuşi, softul şi chiar hardul? Ar trebui să ne imaginăm roboţi care se înmulţesc între ei, deci care nu mai sunt artefacte. Dacă există aici o limită de principiu, atunci pericolul nu e aşa mare. 2. Mie mi-e mai frică de oameni, nu de roboţi, pe măsură ce roboţii şi IA (inteligența artificială) se perfecţionează. 3. Morala e o cenuşăreasă în lumea de azi. Niciun respect nu i se acordă, nici un buget. Depinde de guverne să o facă regină. Dar mă tem că guvernele sunt ocupate cu altceva. Mă uit în jur să văd dacă nu cumva apare „filosoful-rege”, cum zicea Platon. Nu apare şi au trecut, deja, 2500 de ani.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ